Urlând către ceruri o ultimă odă
Își taie urechea și-și scoate un ochi
Scoțând un blestem din gura slobodă
Un înger gonit din dulcile raiuri
Grăind cu venin cea dintâi blasfemie
Își scoate o coastă și-o pune alături
Blestemele îi sunt acum simfonie
Un înger căzut cu aripa frântă
Citind dintr-o biblie în zdrențe legată
Cerând socoteală doar cerului mut
Ce nu-i va mai răspunde vreodată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu