Am îmbrăcat o groapă cu așternut de viermi
Jelind cu stoicism în noaptea nemiloasă
Zăcând întins pe crengi tămâia te afumă
Și-ai tremurat suav în cripta tenebroasă
Am aruncat pe tine covor de crizanteme
Cântând în noaptea gri o melodie veche
Tu ai oftat învins pe patul din nuiele
Și-ai tremurat cu greu când te-a ciupit o streche
Jelind în noaptea hâdă cu voce ascuțită
Tu ți-ai închis o pleoapă privind din catafalc
Și-ai tremurat încet în cripta ostenită
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu