Statea acolo...flamanda, uscata...
Dragonul de foc ceruse obolul
Amarnic varsase o hula pe nari
Batand din aripi, greoi ca namolul.
Din cer carari nevazute si sfori...
Un racnet, pierdut in desertul cu miei
Pan' a vazut ca vechiul dragon
Era totuna cu parul scantei.
Si stand tunator si dandu-si obolul
Dragonul a ars-o asa...nemiscata
E-o fata pierduta in marea de solzi...
Desertul de foc e-o mare desarta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu