De-atâtea nopți se-aude ploaia
Cutremurându-mă în unghi
Mă prind cu unghii rupte de un zid
E toamnă afară,e toamnă și-i frig
Pereți împodobiți cu lilieci
Sunt umezi de ploaie neîncetată
Se-aude trecând un amărât tramvai
E-o noapte greoaie,e noapte-asudată
De-atâtea nopți se-aude ploaia
Cum răpăie urât pe-acoperiș
Mă prind avid cu mâinile de ziduri
O lacrimă mă plânge pe furiș
Piloni sunt eclipsați de amăgire
Un tren rablagit sosește în gară
Icnind isterii noroiul stropește
Pantoful de damă,pantoful de ceară
