O ultima imbratisare din partea zeului
Se zguduie muntele si valea de plansetele noastre
Ne dam uitarii in sarutari albastre
Templul va arde ca un jar,lasandu-ti trupul
Ere dupa ere,nemangaiat de mine...
Sti bine ca este ultimul amurg ce il traim
Tristetea ma doboara,mahnirea ne-mpresoara
Ne strangem unul in altul ca doua mantii negre
Din sfasierile noptii s-au deschis baierele sortii
Blestemandu-ne cu vesnici solitudini.
Credeam ca ne suntem stapani unul altuia
Visam ca vom stapani oceanul si marea
Doream carmuirea peste lume si oameni
Si am primit ca daruri amarul si jalea.
M-am pierdut in ochii tai negri,curati,din onix
O ultima privire ma sageteaza cu regrete zeiesti
Se vor scrie despre noi legende,povesti
Dar deocamdata tu pleci catre Styx.
